Apele Dunarii se varsa in Marea Neagra prin cea mai mare si mai bine conservata delta a Europei, in care se regasesc 98 % din fauna acvatica europeana.

Delta Dunarii gazduieste peste 327 specii de pasari si 65 de specii de peste si peste 1000 de specii de plante in numeroasele sale lacuri care se formeaza intre si in jurul celor trei brate de varsare in mare: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.

[nggallery id=1]

Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.

Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti “A” (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani.

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:

- o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala
- o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

“Locul unde se plamadeste un nou uscat”

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.

Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.

Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:

- grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 12,4m – altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
- grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.

III. Atestari istorico-geografice

Dea lungul istoriei Dunarea a cunoscut mai multe denumiri: “Danubius”, “Istrus”, “Histru”, “Danare”, “Donaris”, “Phisos”, “Rio Divino”.
Napoleon Bonaparte considera ca este “Le roi des fleuves de l’Europe”.
Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale : “Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul…”

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, “parintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea – al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o “terra incognito”. Studii detaliate despre Delta Dunarii au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.